— Foarte bine, zise Mabel. Trăieşte periculos, dragule!
Chad, nu vrei să mă prezinţi? Tânărul acesta e un nou poliţist?
— Încă nu, spuse Chad Mulligan, cu o lucire a dinţilor săi albi. Acesta este Mike Ainsel. A venit în Lakeside aseară.
Acum vă rog să mă scuzaţi, zise el, şi se duse în spatele încăperii, intrând pe uşa pe care scria POINTERI.
Pe cea alăturată scria SETTERI73.
— Eşti noul locatar din apartamentul de pe Northridge Road. Clădirea bătrânului Pilsen. Oh, da! zise ea bucuroasă.
Ştiu cine eşti. Hinzelmann a trecut pe aici azi-dimineaţă ca să-şi mănânce pateul cotidian şi mi-a povestit totul. Băieţi, vreţi doar ciocolată sau vreţi să vă uitaţi şi la meniul pentru micul dejun?
— Eu vreau un mic dejun, zise Shadow. Ce-i mai bun?
— Totul e bun, răspunse Mabel. Eu fac mâncarea. Dar 73 Joc de cuvinte. Cei doi termeni reprezintă numele unor rase de câini, însă pot sugera, în acelaşi timp, faptul de a indica ceva (în primul caz) şi cel de a sta jos (în al doilea caz).
acesta-i locul cel mai sudic şi cel mai estic dinspre yoopie, şi de aceea aici poţi găsi pateuri. Sunt deosebit de bune. Calde şi săţioase. Sunt specialitatea mea.
Shadow nu avea idee ce-i un pateu, dar zise că i-ar plăcea, iar Mabel reveni peste câteva clipe cu o farfurie pe care se afla ceva ce arăta ca o plăcintă acoperită cu aluat deasupra.
Partea inferioară era înfăşurată într-un şerveţel de hârtie.
Shadow luă plăcinta, ţinând-o de şerveţel, şi muşcă din ea.
Era caldă şi umplută cu carne, cartofi, morcovi şi ceapă.
— E primul pateu pe care-l mănânc, zise el. E într-adevăr bun.
— Pateurile astea sunt specifice pentru yoopie, îi explică
Mabel. Doar în apropiere de Ironwood mai poţi găsi aşa ceva.
Au fost aduse de oamenii din Cornwall care au venit ca să
muncească la minele de fier.
— Yoopie?
— Din partea de sus a peninsulei. Upper Peninsula. UP.
Yoopie. E vorba de bucata aceea din nord-estul Michiganului.
Şeful poliţiei se întoarse, îşi luă ciocolata fierbinte şi sorbi din ea.
— Mabel, zise el, l-ai obligat pe tânărul acesta drăguţ să
mănânce unul dintre pateurile tale?
— E bun, îi spuse Shadow, care descoperise în pateul fierbinte o aromă savuroasă.
— Pateurile astea se duc direct în burtă, zise Chad Mulligan, bătându-se pe abdomen. Te încălzesc. Foarte bine.
Ziceai că ai nevoie de o maşină?
Îşi scoase scurta şi se văzu că era un bărbat costeliv, dar cu o burtă rotundă ca un măr, Părea obosit şi competent, semăna mai mult cu un mecanic decât cu un poliţist.
Shadow dădu din cap, având gura plină.
— Bine. Am dat nişte telefoane. Justin Liebowitz îşi vinde jeepul, vrea patru mii de dolari pentru el, dar o să se mulţumească şi cu trei. Familia Gunther se străduieşte de opt luni să-şi vândă Toyota 4Runner, e o chestie tare urâtă, dar în momentul ăsta cred că-s dispuşi să te plătească, numai să le-o iei de pe alee. Iar dacă nu-ţi pasă că e urâtă, atunci poţi să faci o afacere bună. Am folosit telefonul din
toaleta bărbaţilor, i-am lăsat un mesaj lui Missy Gunther, la Agenţia Imobiliară Lakeside, dar nu era acolo, probabil că se coafează la Sheila.
Pateul rămăsese bun, în timp ce Shadow îl mesteca. Era uluitor de săţios. „Ţi se depune pe coaste”, ar fi spus mama sa. „Ţi se depune pe coaste.”
— Deci, zise Chad Mulligan, şeful poliţiei, ştergându-şi spuma de ciocolată de pe buze, cred că o să ne oprim apoi la Henning’s Farm and Home Supplies, ca să-ţi cumperi o garderobă adevărată de iarnă, iar după aceea o să trecem pe la Dave’s Finest Food, ca să-ţi umpli cămara, iar apoi o să te duc până la Agenţia Imobiliară Lakeside. Dacă o să le poţi da imediat o mie pentru maşină, o să-i faci fericiţi, altfel o să fie de acord cu cinci sute pe lună, în patru rate lunare. E o maşină urâtă, după cum ţi-am spus, dar dacă puştiul lor n-ar fi vopsit-o în purpuriu ar fi valorat zece mii de dolari, e o maşină de nădejde, eu cred că ai nevoie de aşa ceva ca să
poţi umbla iarna.
— Frumos din partea ta, îi zise Shadow. Dar n-ar trebui să
prinzi delicvenţi, în loc să-i ajuţi pe nou-veniţi? Nu că m-aş
plânge, Doamne fereşte!
— Toţi îi spunem asta, zise Mabel, chicotind.
Mulligan dădu din umeri şi spuse, fără pic de emfază:
