— Posibil, zice femeia. Nu mă vrei? întreabă ea, şi-şi trece mâna peste trup, de la coapse la sâni, într-un gest de prezentare, de parcă ar face o demonstraţie pentru un produs nou.
Abajurul de mătase roşie de pe veioza din colţul camerei colorează lumina în roşu.
Bărbatul o priveşte flămând, apoi ia lumânarea din mâna ei şi o înfige în sfeşnic.
— Ai o brichetă?
Femeia îi întinde o cutie de chibrituri. Bărbatul aprinde un băţ, dă foc fitilului, care pâlpâie, apoi arde cu flacără
constantă, dând impresia că statuia fără figură, numai şolduri şi sâni, se mişcă.
— Pune banii sub statuie.
— Cincizeci de dolari.
— Da.
— Când te-am văzut prima dată, pe Sunset Boulevard, aproape am crezut că eşti bărbat.
— Dar am aşa ceva, spune ea, dezlegându-şi bluza galbenă
şi eliberându-şi sânii.
— În ziua de azi, mulţi tipi au aşa ceva.
Ea se întinde şi zâmbeşte.
— Da. Acum vino şi iubeşte-mă.
El îşi descheie blugii şi îşi scoate tricoul măsliniu. Femeia îi masează umerii albi cu degetele ei cafenii, apoi îl împinge pe spate şi începe să facă dragoste cu el folosindu-şi mâinile, degetele şi limba.
Bărbatului i se pare că luminile din încăperea roşie au scăzut în intensitate şi că numai lumânarea arde, cu o flacără strălucitoare.
— Cum te cheamă? întreabă el.
— Bilquis8, îi răspunde ea, ridicând capul. Cu un „q”.
— Cu un ce?
— Nu contează.
Individul începe să gâfâie.
— Lasă-mă să te regulez. Trebuie să te regulez.
— Bine, scumpule, zice ea. O s-o facem. Însă aş dori să
faci şi tu ceva pentru mine, în timp ce-o facem.
— Ştii ceva? replică el, supărându-se brusc. Eu te plătesc.
Femeia îl încalecă dintr-o singură mişcare, şoptind:
— Ştiu, dragule, ştiu, tu mă plăteşti, şi dacă mă uit la tine, ar trebui să te plătesc eu, pentru că am avut atât de mult noroc…
Bărbatul îşi ţuguie buzele, vrând să-i arate că pălăvrăgeala ei nu are niciun efect asupra lui, că nu-l fraiereşte, că este doar o târfă care face trotuarul, ce naiba, în timp ce el este practic un producător şi ştie totul despre înşelăciunile de ultim moment, însă femeia nu-i cere bani, ci-i spune: 8 Bilquis – nume dat în legendele islamice Reginei din Saba; se spune că tatăl ei era demon.
— Dragule, în timp ce o să mi-o tragi, în timp ce o să-ţi bagi chestia aia mare şi tare în mine, vrei să mă venerezi?
— Ce să fac?
Femeia se împinge înainte şi înapoi peste el. Capul penisului său este frecat de buzele umede ale vulvei ei.
— Vrei să-mi spui zeiţă? Vrei să te rogi mie? Vrei să mă
venerezi cu trupul tău?
Bărbatul zâmbeşte. Doar asta voia? Toţi avem ţicnelile noastre, până la urmă.
— Bineînţeles, zice el, iar ea îşi vâră mâna între picioare şi-l strecoară în ea.
— O, zeiţă, e bine? întreabă el, gâfâind.
— Adoră-mă, dragule! îi cere Bilquis, târfa.
— Da, zice el, îţi ador sânii şi ochii şi vulva. Îţi ador coapsele şi ochii şi buzele roşii precum cireşele…
— Da… mormăie ea cântat, în timp ce-l călăreşte ca o barcă pe valuri, în plină furtună.
