— Hei, gunoiule! Întrerupem emisiunea ca să-ţi arătăm ceva care o să te facă să-ţi dai drumul în pantaloni! Eşti gata?
Ecranul pâlpâi şi deveni negru. În partea din stânga-jos licăreau, scrise cu alb, cuvintele ÎN DIRECT. O voce supusă, de femeie, rosti:
— Sigur, nu-i prea târziu să treci în tabăra învingătorilor.
Dar ai libertatea de a rămâne exact unde eşti. Asta înseamnă
să fii american. Acesta este miracolul Americii. Libertatea de a crede înseamnă libertatea de a crede în lucruri greşite. Aşa cum libertatea de a vorbi îţi dă dreptul să rămâi tăcut.
Ecranul arăta acum o scenă de stradă. Camera se mişcă
înainte, asemenea videocamerelor manuale folosite în documentarele de amatori.
Ecranul se umplu de imaginea unui bărbat cu părul rar, bronzat, cu expresie de om ticălos. Tipul stătea lângă un perete, sorbind cafea dintr-un pahar de plastic. Se uită drept spre camera de luat vederi şi spuse:
— Teroriştii se ascund în spatele unor cuvinte goale, precum „luptători pentru libertate”. Noi ştim că sunt doar nişte asasini ticăloşi. Ne riscăm vieţile ca să vă arătăm diferenţa.
Shadow recunoscu vocea. Fusese cândva în mintea individului. Glasul domnului Town suna altfel din interior –
mai profund, mai vibrant dar nu putea să-l confunde.
Camera se trase înapoi, ca să se vadă că domnul Town stătea în faţa unei clădiri de cărămidă de pe o stradă din America. Deasupra uşii se aflau un echer şi un compas suprapuse, încadrând litera „G”.114
— Suntem pe poziţii, zise cineva din afara imaginii.
— Să vedem dacă aparatele din hol funcţionează, zise vocea supusă, de femeie.
Era genul de voce liniştitoare folosită în reclame pentru 114 Este descris unul dintre principalele simboluri ale Francmasoneriei.
vânzarea unor lucruri pe care numai oamenii inteligenţi le vor cumpăra, profitând de neaşteptata ocazie.
Cuvintele ÎN DIRECT continuau să licărească în partea din stânga-jos a ecranului. Acum acesta arăta interiorul unei săli mici. Încăperea era slab luminată. Doi bărbaţi stăteau la o masă, în capătul îndepărtat al încăperii. Unul dintre ei stătea cu spatele către camera de luat vederi. Imaginea se mări.
Pentru o clipă, cei doi dispărură din cadru, apoi se văzură
foarte limpede. Bărbatul care stătea cu faţa spre cameră se ridică şi începu să se plimbe, asemenea unui urs în lanţuri.
Era Wednesday. Arăta ca şi cum, într-un fel, s-ar fi bucurat de ceea ce se întâmplă. Când cei doi ajunseră în centrul imaginii, porni şi sunetul.
Bărbatul aflat cu spatele către camera de luat vederi spunea:
— Vă oferim şansa de a pune capăt întregii poveşti. Să nu mai fie vărsare de sânge, să nu mai fie agresiuni, să nu mai fie durere, să nu se mai piardă vieţi. Nu merită toate astea ceva în schimb?
Wednesday încetă să se plimbe şi se întoarse.
— În primul rând, trebuie să-ţi dai seama că îmi ceri să
vorbesc în numele tuturor. Ceea ce, evident, nu are niciun rost. În al doilea rând, ce te face să crezi că-mi închipui că o să vă ţineţi de cuvânt?
Omul cu spatele către camera de luat vederi clătină din cap.
— Eşti nedrept. Este clar că voi nu aveţi un conducător.
Tu eşti singurul de care ascultă. Te respectă. Cât despre ţinerea de cuvânt… aceste convorbiri preliminarii sunt filmate şi transmise în direct la televizor, zise el, arătând spre camera de luat vederi. Unii dintre oamenii tăi urmăresc ceea ce spunem. Alţii vor vedea înregistrările. Camera de luat vederi nu minte.
— Toată lumea minte, zise Wednesday.
Shadow recunoscu vocea bărbatului care stătea cu spatele către camera de luat vederi. Era domnul World, cel care discutase cu Town la telefonul mobil în timp ce Shadow se afla în mintea lui Town.
— Tu nu crezi că o să ne respectăm cuvântul? întrebă
domnul World.
— Cred că promisiunile tale sunt făcute ca să fie încălcate şi jurămintele tale ca să nu fie respectate. Dar eu mă voi ţine de cuvânt.
— Un permis de liberă trecere e un permis de liberă
trecere, zise domnul World, şi am fost de acord să încheiem un armistiţiu. Pot să-ţi spun că tânărul tău protejat se află
din nou în custodia noastră.
— Nu-i adevărat, mârâi Wednesday.
— Discutam despre modul în care vom rezolva problemele viitoare. Nu trebuie să fim duşmani. Crezi că trebuie să fim?
Wednesday părea tulburat. Zise:
— Voi face tot ce-mi stă în putere…
