17938 Virginele de pe pietre (ital.).
180u 39 Rut şi Orpa sunt nurorile văduve ale văduvei Naomi din Cartea lui Rut.
181Ei 40 Anna Pavlova (1882-1931) şi Vaslav Nijinski (1890-1950) au fost prim-solişti ai celebrei companii „Ballets Russes” fondată de Serghei Diaghilev (1872-1929) în 1909.
§*îcfioriza din plin sentimentele şi era plină de o putere periculoasă. Era precum un mugur bizar şi inconştient al unei feminităţi puternice. Se simţea în mod inconştient atras de ea. gjfltrii el, ea reprezenta viitorul.
Alexander cânta la pian nişte melodii ungureşti şi dansau cu Iuţii, prinşi în ritm. Gerald se simţea extraordinar de entuziasmat fi ritmul îl cuprinsese şi pe el şi se îndreptă către Gudrun, i lansând cu paşi care nu erau departe de vals şi tangou, dar •iiiUlnd o forţă care-i punea în mişcare membrele şi tot corpul, tl« ilflnţuindu-1. încă nu ştia cum să danseze în stilul lor antrenant, de jazz, dar ştia cum să înceapă. Când se putu elibera slr presiunea prezenţei celorlalţi, pe care-i detesta, Birkin dansă f( |K'de şi cu o adevărată bucurie. Şi cât de mult îl ura Hermione jientru această bucurie necontrolată.
-
Acum înţeleg, strigă contesa însufleţită, urmărindu-i tnîfcările de o veselie pură pe care le făcea pentru propria lui jilncere.
Domnul Birkin e schimbător.
I
Hermione o privi domol şi se cutremură, ştiind că doar o iiilină ar fi putut înţelege şi spune asta.
r-— Cosa mol dire, Palestra 15 ? întrebă ea, tărăgănat.
11—Uite, spuse contesa în italiană. Nu e om, e cameleon, o fiinţă care e supusă schimbării.
■ „Nu e om, e un trădător, nu e de-al nostru”, îşi spuse Hermione în sinea ei şi sufletu-i era crispat, simţindu-se subjugată inevitabil de el, din cauza puterii lui de a scăpa, de a exista, într- un alt fel, deosebit de al ei, pentru că
nu era consecvent, nu era bărbat îndeajuns, se situa mai prejos de demnitatea unui bărbat.
II
ura cu o disperare care o distrugea şi o înfrângea de-a dreptul, uşa încât se simţea descompusă ca un cadavru şi nu mai era conştientă de absolut nimic în afară de starea oribilă a descompunerii care o cuprinsese, trupeşte şi sufleteşte.
■ Deoarece casa se umpluse de musafiri, lui Gerald i se dădu camera mai mică, de fapt un salon ce comunica şi cu dormitorul lui Birkin. După ce şi-au luat cu toţii lumânările şi au urcat Ia etaj, în lumina lor slabă, Hermione o luă pe Ursula şi o aduse îd dormitorul ei ca să stea de vorbă. Ursula se simţea cumva nelalocul ei în dormitorul mare şi, ciudat. Hermione părea să-a dea de ftani! hulrdgosute m înţeles, într-o manieră nefirească şi abia schiţată, că vrea să-i împărtăşească ceva, că îi cere ajutorul. Se uitau la nişte cămăşi de mătase indiene, minunate şi senzuale prin :formâişi frumuseţea lor aproape vicioasă. Hermione se apropie rşi ea| cd pieptul tresăltând, iar 15 n Ce vrei să spui, Palestra? (ital.)
Ursula simţi cum o cuprinde panica şi. pred de ţeSteva momente privirea sălbatică , a Hermionei prinsa senzaţia de teamă de pe chipul celeilalte şi din nou simţi cum se prăbuşeşte cu totul. Ursula ridică o cămaşă de mătase scumpă, roşu cu albastru, croită pentru o tânără prinţesă de paisprezece: ani, şi zise mecanic:
—Nu-i aşa că-i minunată «sorine ar îndrăzni să alătura culorile astea două puternice?
Apoi slujnica Hermionei intră pe nesimţite şi Ursula,« cuprinsă de teamă, fugi, lăsându-se condusă de un puternid impuls.
Birkin se duse direct la culcare. Se simţea fericit şi somnotjHsi Din moment ce dansase se simţea fericit. Dar Gerald voia să-i j vorbească.- Acesta, încă în hainele de la cină, se aşeză pe patul lui Birkin când celălalt se întinse, simţind nevoia să vorbească® — Cine sunt cele două surori Brangwen? întrebă
Gerald. 1
* |p Locuiesc în. Bejdover. I
— In Beldover? Şi cu ce se ocupă?. :
—• Sunt profesoare la şcoala elementară.
Urmă o pauză,..
— Chiar aşa! exclamă Gerald în cele din urmă. Mi s-a părufl mie că le-am mai văzut undeva, r.
—Eşti dezamăgiţi spuse Birkin.
— Dezamăgit? Nu. Dar cum se face că Hermione le-a invita® aici?
, — A cunoscut^o pe Gudrun în Londra ea e cea mai miei» cea brunetă, e artistă, se ocupă cu sculptura şi pozează pentru! artişti. — Deci nu e profesoară la şcoala elementară —numai cealaltă?!
Amândouă — Gudrun predă artele
frumoase, iar Ursula e mvft(fltoare.
s- Şi tatăl cu ce se ocupă?
>»- Instructor şcolar de lucru manual.
K-Zău?
Barierele sociale se dărâmă.
Gerald se simţea pus în dificultate de tonul uşor ironic al ^liluilalt.
b- Ei şi, nu văd de ce m-ar deranja că tatăl lor e instructor Epolur de lucru manual?
I Birkin râse. Gerald îi privi chipul, aşa cum stătea întins pe prinâ, râzând, distant şi nepăsător, şi totuşi nu se îndura să plece.
>— Nu cred că o s-o mai vezi prea mult pe Gudrun, în orice Mii E ca o pasăre migratoare, o să plece într-o săptămână sau două, zise Birkin.
