― Este un copil, dar dacă nu are lobi-transductori complet dezvoltaţi, nu este Solarian. Nu sunt obligat să îi ascult ordinele sau să îl feresc de rele.
― Dar este urmaşul Stăpânului Bander.
― Serios? Cum ai aflat acest lucru?
Pelorat se bâlbâi, aşa cum făcea uneori când punea prea mult suflet:
― Ce... ce alt copil ar exista pe această moşie?
― De unde ştii că nu mai sunt şi alţi copii?
― Ai mai văzut tu vreunul?
― Eu pun întrebările.
În acest moment, atenţia robotului se îndreptă asupra colegului său, care îi atinsese braţul. Cei doi roboţi trimişi în locuinţă se întorceau într-o fugă rapidă care, fără îndoială, prezenta o anumită neuniformitate.
Se făcu linişte până la sosirea lor, apoi unul dintre ei vorbi în limbajul Solarian... şi toţi cei patru roboţi părură să-şi piardă elasticitatea. Pentru o clipă se ofiliră, se dezumflară.
― L-au găsit pe Bander, spuse Pelorat înainte ca Trevize să-i poată face semn să tacă din gură.
Robotul se întoarse încet şi spuse, cu o voce care deforma silabele:
― Stăpânul Bander este mort. Prin remarca pe care ai făcut-o adineauri, ai arătat că ştiaţi acest lucru. Cum se explică?
― De unde să ştiu eu? spuse obraznic Trevize.
― Ştiaţi că este mort. Ştiaţi că este acolo. Cum puteaţi şti, dacă nu aţi fost acolo? Înseamnă că voi i-aţi luat viaţa.
Pronunţia robotului începea deja să se îmbunătăţească. Acuzase şocul, dar îşi revenea.
― Cum să-l omoram pe Bander? spuse Trevize. Cu lobii-transductori pe care îi avea, ne-ar fi putut distruge într-o clipă.
― De unde ştiţi ce pot ― sau ce nu pot ― face lobii-transductori?
― Adineauri ai vorbit de lobii-transductori.
― Nu am făcut decât să îi menţionez. Nu le-am descris proprietăţile şi posibilităţile.
― Am aflat aşa, într-un vis.
― Răspunsul nu este credibil.
― Nici acuzaţia ta nu este credibilă, spuse Trevize.
― Şi în orice caz, adăugă Pelorat, dacă Stăpânul Bander este mort, atunci Stăpânul Fallom controlează acum această moşie. Iată deci Stăpânul, şi de el trebuie să ascultaţi.
― Am explicat deja, spuse robotul, că un urmaş cu lobi-transductori nedezvoltaţi nu este considerat Solarian. În consecinţă, nu poate fi Succesor. Aici va fi instalat altcineva, cu vârstă potrivită, imediat ce vom raporta această ştire tristă.
― Şi Stăpânul Fallom?
― Nu există nici un Stăpân Fallom. Este doar un copil, şi avem un exces de copii. Va fi distrus.
Bliss spuse, aprinzându-se:
― Nu vei îndrăzni! Este un copil!
― Nu neapărat eu îl voi distruge, spuse robotul, şi cu certitudine că nu eu voi lua decizia. Consiliul Stăpânilor se va ocupa de el. Însă, având un exces de copii, ştiu bine care va fi decizia.
― Nu. Am spus nu.
― Nu va fi dureros... Dar se apropie o altă navă. Acum trebuie să intrăm în fosta locuinţă Bander pentru a organiza un Consiliu holovizat care va alege un Succesor şi va hotărî asupra soartei voastre... Dă-mi copilul.
Bliss smulse copilul semi-inconştient din braţele lui Pelorat. Ţinându-l strâns şi încercând să îşi plaseze greutatea pe umăr, spuse:
― Nu te atinge de acest copil.
Încă o dată, robotul înaintă şi întinse repede braţul pentru a pune mâna pe Fallom. Bliss se repezi în lateral, începându-şi mişcarea cu mult înainte ca robotul să şi-o fi început pe a sa.
Robotul continuă totuşi să înainteze, ca şi cum Bliss s-ar mai fi aflat în faţa lui. Înclinându-se rigid, căzu cu faţa în jos. Ceilalţi trei roboţi rămaseră nemişcaţi, cu privirea pierdută.
Bliss plângea, în parte furioasă:
― Aproape că găsisem modalitatea potrivită pentru a-i controla, dar nu mi-a mai lăsat timp. N-am avut de ales, a trebuit să lovesc, şi acum, toţi patru sunt dezactivaţi... Să intrăm în navă, înainte ca cealaltă navă să aterizeze. Sunt prea slăbită ca să mai fac faţă altor roboţi.
PARTEA A CINCEA
