"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » Iliada- HOMER , carte de citit gratis

Add to favorite Iliada- HOMER , carte de citit gratis

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

S-ajungem pân-la pragul bătrâneţii.

Nu fi ciudos, nu mă mustra că nu te-am Primit cu drag cum te văzui pe tine.

Căci pururea eu tremuram în mine

Să nu mă-nşele cineva cu vorba

Venind pe-aici, că mulţi mai umblă-n lume Cu vicleşug. Doar nici Elena, fiica

Lui Jupiter, nu s-ar fi dat vrodată

În dragoste c-un om din altă ţară,

De-ar fi ştiut că-aheii cei războinici Aveau napoi s-o întoarne acasă.

Un zeu o-mpinse la ruşinea asta,

Că de la sine nu-i trăzni să facă

Păcatul greu, de unde apoi se trase

Şi jalea noastră. Acum mi-ai dat tu însă

Vădite semne despre patul nostru

Ce nimenea nu-l mai văzu, ci numai

Noi singuri, tu şi eu, îl ştim şi una

Din roabe, Actorida, care-odată, Când am venit mireasă, mi-a fost dată

De tatăl meu ca paznică la uşa

Iatacului. De-aceea şi pe tine

Te cred, oricât de tare sunt la suflet.”

Aşa grăi. Şi tot mai mult Ulise

Se-nduioşă şi se porni a plânge

Şi tot plângea mereu ţiind în braţe

Pe scumpa şi cinstita lui soţie.

Pe cât s-arată de dorit pământul

Sărmanilor înotători a căror

Corabie Neptun pe mare-o sparse,

Fiind de vânt şi valuri mari bătută, Puţini mai scapă de talaz şi-noată

Spre mal împresuraţi de spuma mării, Şi bucuroşi ei pe uscat se suie

Fugind de-acel potop, aşa crăiasa

Căta cu drag şi veselă la soţu-i

Şi-l tot ţinea de gât cu braţe albe.

I-ar fi găsit aşa lumina zilei

Pe amândoi jălind, dacă Minervei

Nu-i fulgeră un gând; ea lunga noapte Opri la capăt şi ţinu sub apă

În Ocean pe zâna dimineţii

În aur întronată: nu-i da voie

La revărsarea zorilor pe lume

Să-nhame telegarii săi, pe Lampos

Şi Faeton ce-o poartă-n car pe dânsa.

Şi-a zis nevestei sale-atunci viteazul:

„Femeie, noi cu trudele şi greul

La capăt încă n-am ajuns. Mai este

Chiar mult nainte înc-atâta zbucium

Şi lung şi-anevoios peste măsură

Şi totul de făcut numai de mine.

Căci astfel îmi ghici odată umbra

Lui Tiresias când mă coborâsem

În iad ca să-l întreb de înturnare

În ţara mea şi între ai mei. Dar vino Să ne culcăm şi să dormim, femeie,

Dulceaţa tihnei să gustăm.” Crăiasa

Are sens