Din pat să mă sculaţi, ştiind prea bine Că el porni spre vasul lui la mare.
De-aş fi ştiut cumva c-avea să plece, El negreşit ar fi rămas la mine,
Cu toată graba lui, sau după dânsul
M-ar fi lăsat pe mine moartă-n casă.
Dar alergaţi, chemaţi-mi pe moş Doliu, Pe omul meu ce mi-l dăduse tata
Când am venit aici, îngrijitorul
Grădinii mele cu pomet. Mai iute
Să meargă el să spuie-aceste toate
La socrul meu Laerte. Poate dânsul
Să-nchipuie un mijloc şi să vie
De-acolo să se jăluie pe faţă
La tot poporul care vrea şi lasă
Să piară neamul lui şi-al lui Ulise.”
Luă cuvântul maica Evriclea:
„Nevastă dragă, poţi cu nendurare
Să mă omori sau să mă cruţi în casă, Eu tot mărturisi-voi adevărul.
Ştiusem toate şi-i dădui ce dânsul
Îmi porunci, şi pâne şi vin dulce,
Dar mă făcu grozav să jur nainte
Că nu ţi-oi spune până ce n-or trece Aşa ca la vr-o douăsprezece zile
Sau până ce pofti-vei tu să afli
De dusul lui, ca nu cumva cu plânsul Să ţi se strice faţa ta frumoasă.
Dar tu-mbăiată şi-mbrăcată-n straie
Curate şi de şerbe însoţită,
Te suie-n casa ta de sus şi-acolo,
Născutei sfinte din ceresc părinte,
Zeiţei Palas roagă-te, că poate
Chiar de la moarte fiul să ţi-l scape, Ci nu mai amărî pe necăjitul
Moşneag Laerte. Nu cred doar ca zeii Aşa de mult să duşmănească neamul
Odraslei lui Arcesiu. Mai trăi-va
Din el vreunul care să mai ţie
Şi curtea şi mănoasa lui moşie.”
Aşa-i vorbi. Şi doamn-atunci bocitul Şi-l mulcomi, şi-opri din ochi plânsoarea.
Se scald-apoi, se-mbracă în veşminte Curate şi, de şerbe însoţită,
Se suie-n casa ei de sus. Îşi pune
În coşu-i orz şi-ncepe-aşa rugarea:
„Ascultă-mă, tu, fiică neînvinsă
A zeului ce poartă vijelia!
De ţi-a jerfit vrodată buturi grase
De boi şi de berbeci Ulise-acasă,
Mai adu-ţi tu aminte-acum şi scapă
Pe fiul meu iubit şi ocroteşte-l
De peţitorii cei haini şi-obraznici.”
Rosti şi dete-un ţipăt de durere
Şi rugăciunea i-auzi Minerva.
În vremea asta în umbrita sală
Benchetuiau cu zgomot peţitorii.
Zicea cutare din trufaşii tineri:
„De bună seamă-acum ne face nuntă
Crăiasa mult-peţită. N-are ştire