"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » Iliada- HOMER , carte de citit gratis

Add to favorite Iliada- HOMER , carte de citit gratis

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

Feacilor, pe unde-i scris să scape

De-amarnica restrişte ce-l apasă.

Dar las’ că eu i-o fac din nou, s-o simtă

Cu vârf şi îndesat.” Aşa el zice

Şi strânge norii, marea cu tridentul O tulbură, stârneşte-o vijelie

De-ncrucişate vânturi şi cu norii

Uscat şi apă-nvăluie,-ntuneric

Se-nalţă pân’ la cer. Dau iureş Austrul, Munteanul vâjâind şi Băltăreţul

Şi Crivăţul, răscoală munţi de valuri.

Slăbi la suflet şi-n genunchi Ulise

Oftă şi-n sinea lui bărbată zise:

„Vai mie, bietul ! Ce-o mai fi cu mine Pân’ la sfârşit? Că tare mi-este teamă

Să nu fi spus adevărat zeiţa

Că eu, nainte de-a sosi în ţară

Voi pune vârf durerilor pe mare;

Aidoma i se-mplineşte spusa.

Vezi ce mai nori împresură tot cerul, Ce tulburată-i marea şi ce vifor

Se-nvolbură suflând din patru unghiuri!

De-acuma-i gata, moarte grea m-aşteaptă .

De trei ori şi de patru ori ferice

Danaii care la război pieriră

De dragul celor doi Atrizi în Troia!

Muream mai bine şi-ncheiam veleatul

În ziua când sodom venind troienii

M-au năpădit cu suliţi ferecate,

Când străjuiam la trupul lui Ahile!

M-ar fi-ngropat, m-ar fi slăvit aheii; Acum mi-e dat să mor aşa de jalnic.”

Abia gândi el asta şi-un năprasnic

Talaz asupra-i vine cu putere

Grozavă năvălind de sus, şi pluta-i

Răzguduie. El e zvârlit departe

De plută şi din mâni sloboade cârma, Catargu-i sparge la mijloc furtuna

Cea vajnică de-mponcişate vânturi

Şi-n mare cade mai încolo pânza

Şi beldia-i. Stă îndelung sub apă

Ulise-atunci, nu poate să se salte

Deodată de sub valul cel năvalnic,

Îngreuiat fiind de straie, darul

Zeiţei. Dar la urmă el răsare,

Din gură-mproaşcă unda cea sărată

Ce-i şuruie pâraie de pe creştet.

Nu-şi uită pluta el, cu tot necazul, S-aţine-n valuri după ea şi-o prinde, Se pune la mijlocul ei şi scapă

De cumpănă. Talazul acum poartă

Încoace-ncolo pluta după vânturi.

Cum toamna duce Crivăţul un maldăr

De încâlcit spiniş pe o câmpie,

Aşa şi pluta-i dusă-ncoace-ncolo

De vânturi pe noian, şi ba-i zvârlită

De Austru la Crivăţ ca s-o poarte,

Ba e de Băltăreţ încredinţată

Are sens