Go to page:

Text Size:

^—^{Ce mai e}^ş^{i asta? f}^ă^{cu Anghel Cernica uluit}

^R^ă^{suflând greu, comandantul se prinse cu o mân}^ă^{de bord, iar cu cealalt}^ă^arunc^ă^{bucata de plas}^ă^{în barc}^ă^{. Marcu Nisip privea cu nep}^ă^{sare la „trofeu”. Rolo Miron}^explic^ă^{atunci, gânditor, lui Voinea}^ş^{i lui Cernica:}

^—^{E un procedeu folosit înainte vreme de hai}^{duci... ca}^ş^{i de r}^ă^uf^ă^c^ă^{tori... Un excelent mijloc de camuflare a unei intr}^ă^{ri de ap}^ă^{... În plasa asta se înfige stuful...}

^{Comandantul urc}^ă^{între timp lâng}^ă^c^eilal^ţ^{i, în barc}^ă^{, în}^ş^f^ă^c^ă^vâslele^ş^{i îndrept}^ă^{botul ascu}^ţ^{it, ridi}^{cat, al lotcii pesc}^ă^re^ş^{ti, spre ochiul de ap}^ă^{. Câteva opinteli zdravene}^ş^{i barca se angaj}^ă^{în intrarea camuflat}^ă^{a plaurului. Stuful se culca u}^ş^{or, cu pârâituri puternice. Comandantul l}^ă^s^ă^{vâslele. Nu-i mai erau de folos. Barca fu împins}^ă^{mai departe cu ghionderul, o pr}^ă^jin^ă^{de vreo trei-patru metri, pe care Marcu Nisip îl mânuia ca un pescar din na}^ş^tere.

^—^{Stop! strig}^ă^{comandantul, care se afla la pror}^ă^.

^{Barca se ciocni de un obstacol dur.}^{Comandantul s}^ă^{ri sprinten peste bord. Cernica}^ş^{i Voinea consta}^tar^ă^{cu uimire c}^ă^{acesta nu se mai afunda. Era sus}^ţ^{inut de o plut}^ă^{excelent camuflat}^ă^.

^{CAPITOLUL XXI}

^—^{Am înghi}^ţ^{it o g}^ă^lu^ş^c^ă^{mai mare decât capul t}^ă^{u! îi strig}^ă^{Coman lui Cornel Voinea.}

^C^ă^{pitanul se f}^ă^{cu ro}^ş^{u ca un rac fiert.}

^—^{Îmi permite}^ţ^{i s}^ă^{întreb de ce? bâigui acesta, p}^ă^strându-^ş^{i impecabila „pozi}^ţ^{ie de drep}^ţ^i”.

^{Colonelul b}^ă^{tu furios cu pumnul în mas}^ă^:

^—^Toat^ă^t^ă^r^ăş^{enia asta, cu r}^ă^{pirea lui Sergiu Bo}^{niga, n-a fost decât o diversiun}^e.

^—^V-a^ş^{ruga s}^ă^m^ă^ajuta^ţ^{i s}^ă^în^ţ^eleg^ş^{i eu ceva! îndr}^ă^{zni Voinea s}^ă^fac^ă^{un pas înainte.}

^—^{Ce nu pricepi? îl fulger}^ă^{Coman cu o privire t}^ă^ioas^ă^{. În timp ce noi ne-am concentrat toat}^ă^aten^ţ^ia^ş^{i toate for}^ţ^{ele pentru g}^ă^{sirea nefericitului acela de tân}^ă^r,^{au fost expediate peste grani}^ţă^{câteva mi}^crofilme...

^—^Importante?

^—^{Relativ! Reprezint}^ă^{mai mult un aconto... la „transportul cel mare.”}

^—^Ş^{i de unde au plecat?}

^—^{Cum „de unde”? De acolo! Din Delt}^ă^!

^—^{Nu se poate! protest}^ă^Voinea.

^—^{Uite c}^ă^{se poate! zâ}^{mbi Coman amar.}

^—^{Dar pe ce cale?}

^—^{Asta trebuia s}^ă^afl^ă^{m noi!}

^—^Str^ă^{inii suspec}^ţ^{i au fost supraveghea}^ţ^{i zi}^ş^{i noapte, continu}^ă^{Voinea s}^ă^{se dezvinov}^ăţ^easc^ă^.

^—^{Se pare c}^ă^{au renun}^ţ^{at la „turi}^ş^{ti”, presupuse Coman. Au ales o cale mai sigur}^ă^.

^—^Care?

^—^{Nu ma}^{i pune întreb}^ă^{ri stupide! î}^ş^{i ie}^ş^{i colonelul din fire. Dac}^ă^a^ş^ş^{ti, crezi c}^ă^nu^ţ^i-a^ş^spune?

^{Cornel Voinea î}^ş^{i privea mâhnit vârfurile pantofi}^{lor de var}^ă^.

^—^Toat^ă^{povestea a fost deci o „manevr}^ă^{” a lor! constat}^ă^el.

^—^Clasic^ă^{! îi confirm}^ă^{colonelul. Pentr}^{u c}^ă^{noi, în loc s}^ă^l^ă^s^ă^{m mili}^ţ^{ia s}^ă^-^ş^{i fac}^ă^datoria^ş^{i s}^ă^{ne vedem de treburile noastre...}

^—^{Aici e capul lui Theo Boniga, îl întrerupse Voi}^{nea cu glasul voalat de mânia surd}^ă^{, neputincioas}^ă^{, care-l st}^ă^{pânea. Dar cu cine lucreaz}^ă^{? continu}^ă^{el s}^ă^-^ş^{i munce}^asc^ă^{mintea. Fiindc}^ă^{în prezent, în afar}^ă^{de fata aia, Milica, pictorul nu se mai vede cu ni}^{meni... Tr}^ă^ie^ş^{te retras ca un sihastru... Iar în privin}^ţ^{a fetei... Dumnezeu s}^ă^m^ă^{ierte! Theo Boniga e prea de}^ş^{tept ca s}^ă^{se dea pe mâna unei toante.}

^—^{Toanta asta}^{poate fi folosit}^ă^f^ă^r^ă^ş^{tirea ei, presupuse colonelul.}

^—^{Am izolat-o}^ş^{i pe ea, îi replic}^ă^{Voinea pe un ton mai ridicat. To}^ţ^{i oamenii din sat se feresc de ea ca de cium}^ă^.

^—^{Tare naiv mai e}^ş^{ti! constat}^ă^{Coman. Al}^ţ^{ii nu mai sunt?}

^—^„Al^ţ^{ii”? repet}^ă^c^ă^pitanul^{de parc}^ă^{nu în}^ţ^ele^{sese bine întrebarea. Ingineri}^ţ^{a! Cunoa}^ş^te^ţⁱ^ş^{i dum}^neavoastr^ă^rela^ţ^{iile actuale dintre ea}^ş^{i pictor. O fe}^{meie abandonat}^ă^!

^—^Ş^{i Marcu Nisip? îl întrerupse Coman ner}^ă^b^d^ă^tor.

^{Voinea pufni pe n}^ă^ri:

^—^{Cred c}^ă^{pictorul i-ar trimite inspecto}^{rului mai degrab}^ă^{un glonte în cap... V-am relatat incidentul cu cei doi pescari... Marcu Nisip l-a dezarmat atunci f}^ă^r^ă^mult^ă^vorb^ă^.

^—^{Mai am o întrebare, continu}^ă^{Coman cu ace}^ea^ş^{i ner}^ă^{bdare. Prin ce întâmplare a}^ţ^{i ajuns cam în acela}^ş^{i timp voi, cu elico}^pterul,^ş^{i cei cu barca în apropierea plaurului?}

^—^{Absolut din întâmplare, sun}^ă^{sec replica lui Voinea.}

^{Poate altfel formulat}^ă^{, aceea}^ş^{i întrebare îl urm}^ă^rea^ş^{i pe Anghel Cernica, care ie}^ş^{ea de la spitalul din Tulcea, unde fusese internat Sergiu Boniga.}^Şⁱ^{-n timp ce se îndrepta, înso}^ţ^{it de biolog, spre port, rosti mai mult pentru sine:}