147
El Grande se ridică într-un cot gemând:
— Amy?
— Ţine-te cu braţele de gâtul meu, îi spuse salvatorul.
Când vizitiul îi văzu apropiindu-se, sări de pe capră să-i ajute. În trăsură, El Grande îşi mai reveni.
— Cum te simţi? îl întrebă Amy.
Robert reuşi cu greu să articuleze cuvintele:
— Mă dor toate de parcă aş fi fost călcat de o trăsură. Mi-am pierdut deprinderea de a lupta şi am fost luat prin surprindere.
— Nu aveam nevoie de ajutorul tău, Robert. Eu trăiesc de pe urma indivizilor de teapa lui Harry. Mâine seară dau o petrecere. Numai Dumnezeu ştie dacă va mai veni cineva.
Asta m-ar putea ruina. Acest Harry Simpson este un individ destul de influent.
— Aş vrea să te căsătoreşti cu mine şi să plecăm în Spania.
— În Spania? râse Amy. Ce să fac acolo?
— Să fii soţia mea. Să avem copii. Să mă ajuţi să
redobândesc ceea ce am pierdut.
— Tot ceea ce-mi doresc eu se află aici. Am crezut că ai înţeles asta. O, Doamne, te rog iartă-mă.
— Am auzit ce-ai spus, Amy. Dar cred în adâncul inimii că
asta îţi doreşti.
— Dacă m-ai cunoaşte bine, Robert, ţi-ai da seama că nu mă las condusă de sentimente.
Când trăsura ajunse în dreptul casei ei, Amy coborî înainte ca Robert s-o poată opri.
— De astă dată ne luăm rămas-bun, Robert, zise ea, şi Robert înţelese că vorbea cât se poate de serios.
CAPITOLUL 18
Catherine privea de la etaj Marea Sală plină de lume.
Recepţia dată în onoarea ei se afla în plină desfăşurare.
Îl căuta cu privirea pe Marcus printre dansatori. Îl zări valsând cu o femeie frumoasă, îmbrăcată într-o rochie albă
148
cu garnitură aurie. Era a doua oară când Marcus o invitase pe acea femeie la dans.
— Tristram, îl întrebă Catherine pe fratele lui Marcus, care-i ţinea companie, cine este doamna care dansează cu Marcus?
El îi privi pe cei doi şi în ochi îi apăru o strălucire ciudată.
— Elizabeth Proudfoot. Văzând că numele femeii nu avea niciun efect asupra lui Catherine, nu-i dădu alte amănunte.
Catherine deveni brusc suspicioasă, se întoarse spre el şi-l întrebă:
— Şi cine este această Elizabeth Proudfoot?
El o privi atent înainte de a-i răspunde:
— Este femeia care nu l-a luat pe Marcus de bărbat. Am crezut că toată lumea ştie acest lucru.
Catherine privi în altă parte pentru a-şi ascunde uimirea.
— O, fu tot ce putu ea să spună.
— S-a întâmplat cu ani în urmă, zise Tristram. S-au logodit când Marcus avea vârsta mea. Elizabeth l-a părăsit când i s-a ivit o partidă mai bună.
— O partidă mai bună? Ea nu-şi putea imagina că ar exista aşa ceva.
— Era un duce, zise Tristram, care îşi dădu seama că ar fi făcut mai bine dacă ar fi tăcut. Dar nu s-a măritat cu ducele.
Înainte de nuntă, ducele, care era cam bătrâior, a suferit un atac de cord şi a murit. Până la urmă, ea s-a căsătorit cu unul dintre vecinii noştri.
— Cine este soţul ei?
