Încă de la jumătatea anilor 1960 s-au făcut studii despre utilizarea timpului în Statele Unite și, prin urmare, avem o înțelegere destul de corectă despre programul de muncă. Bărbații de azi lucrează cu aproape 12 ore mai puțin decât în anii 1970. Femeile lucrează mai mult, parțial din cauză că mult mai multe femei au slujbe cu normă întreagă decât aveau acum 50 de ani, dar munca lor neplătită a scăzut cu două cifre.
Când mamele aflate în câmpul muncii au început să-și țină jurnale câteva săptămâni la rând, au descoperit că au parte de mult mai mult timp cu copiii lor decât credeau. De fapt, timpul total petrecut muncind nu a mai crescut din 1990, iar părinții, în general, petrec mai multe ore pe săptămână cu copiii.
Și totuși, mulți dintre noi simțim că muncim prea multe ore și suntem constant presați de timp. De aceea, este crucial să determini exact cum sunt petrecute orele tale pentru a identifica sursa oboselii. O unealtă folositoare în această circumstanță este simplul jurnal. Dacă ții socoteala programului tău într-un mod timp de câteva săptămâni, vei putea să obții o imagine a modului în care îți petreci timpul. Înainte de a aborda orice altă problemă asociată cu dependența de eficiență și de productivitate, trebuie să ai o evaluare corectă a felului în care această dependență îți influențează obiceiurile și alegerile.
Indiferent dacă lucrezi sau nu multe ore, convingerea că ai puțin timp are efecte reale și devastatoare. Dacă stai cu ochii pe ceas, chiar și subconștient, poți simți o scădere drastică a performanței. Cercetările arată că, atunci când ești extrem de conștient de cum trece timpul, ai mai puțină compasiune față
de ceilalți. Mai mult decât atât, poate interfera cu abilitatea ta de a lua decizii raționale.
Din această cauză, dacă te simți presat de timp, poți lua decizii proaste cu privire la cum să-ți folosești timpul. Iar asta se poate transforma rapid într-un cerc vicios. Dacă nu ai o înțelegere clară asupra felului în care îți petreci
timpul, te poți simți mai copleșit decât este necesar, iar asta te poate face să
iei niște decizii care să ducă la chiar și mai mult stres și anxietate, ceea ce hrănește sentimentul că ești presat de timp și sfârșești prin a te simți mai copleșit decât este necesar.
Înțelegerea asupra felului în care sunt petrecute orele se numește „percepția timpului“. Oamenii care au o percepție slabă asupra timpului petrec mai mult timp la TV sau pe rețelele de socializare și deseori spun că se simt copleșiți.
Pe de altă parte, oamenii care au o percepție ridicată asupra timpului, care sunt extrem de conștienți de programele lor, tind, de fapt, să-și rezerve timp pentru relaxare. Acești oameni își permit contemplare și reflecție, iar asta le oferă sentimentul că au mai mult timp. Acesta nu este un cerc vicios, ci unul virtuos. Ai putea să crezi că te poți relaxa dacă muncești doar puțin mai mult în plus, ca să prinzi din urmă ce ai de făcut, dar de fapt e mai probabil să
reduci stresul dacă doar iei o pauză.
Creșterea percepției asupra timpului a produs o diferență radicală în viața mea. La finalul zilei, mă simt realizată, pentru că sunt perfect conștientă de tot ceea ce-am făcut, dar mă simt și relaxată, pentru că știu că am petrecut câteva ore pe terasă și am citit reviste.
Această mică schimbare – faptul de a deveni conștient de ceea ce faci de când te trezești până te culci – ar putea aduce o cascadă de beneficii. După cum am menționat deja, te poate lăsa cu sentimentul că ai mai mult timp de a te îngriji și de nevoile și de dorințele tale și, după cât se pare, acest sentiment e mai bun pentru tine decât o mărire de salariu. Un studiu din 2009 a arătat că și fără salariu, dacă faci pe cineva să creadă că are timp de pierdut, se va simți mai sănătos și mai fericit.
Vei observa că am spus: „să faci pe cineva să creadă că are timp liber“. Asta descrie un sentiment, nu neapărat o realitate tangibilă. Nimeni din experiment nu a găsit, cu adevărat, mai mult timp liber; participanții pur și simplu au simțit asta. Iar acest sentiment poate să vină doar în urma faptului că ții socoteala orelor tale, fără să schimbi nimic! Asta se întâmplă nu pentru că te mobilizezi și muncești mai mult, ci pentru că iei mai multe pauze.
Contraintuitiv, dar perfect adevărat.
Evident, avem nevoi de bază care trebuie îndeplinite. Unii oameni trebuie să
aibă mai multe slujbe ca să poată să-și permită un acoperiș deasupra capului și să pună mâncare pe masă. Până nu demult, am fost chiar eu în această
situație și aș fi râs dacă mi-ar fi zis cineva fie să mă dedic muncii, fie să
renunț. Eram în modul de luptă-sau-fugi. Pentru unii, desigur, sentimentul abundenței timpului poate fi greu de accesat.
Totuși, dacă nu te chinui să plătești pentru apă, mâncare, îmbrăcăminte și adăpost, vei descoperi că dacă îți crește percepția asupra timpului (adică dacă
devii conștient de cum îți petreci timpul), îți va crește și fericirea, mult mai mult decât ar fi făcut-o un salariu mai mare. Și, în orice caz, odată ce te aventurezi pe treptele mai de sus ale veniturilor, salariul mai mare este deseori asociat cu un sentiment mai redus de bunăstare și cu mai puțină
plăcere la locul de muncă. Aceasta este una dintre ironiile sistemului nostru actual: goana după salarii mari aduce mai puțină fericire, nu mai multă.
Muncim multe ore să facem mai mulți bani, fără să ne dăm seama că, odată
ce ne-am îndeplinit nevoile fundamentale, timpul liber este cel care ne crește fericirea, nu neapărat banii în plus. Dacă ai timp de relaxare și nu-l folosești, ai o problemă serioasă. Poate că doar experimentezi un stres nenecesar pentru că te gândești că nu ai destule ore într-o zi, dar te înșeli.
Contorizează-ți timpul!
Începe prin a ține un jurnal și a-ți urmări activitățile. Fii sincer! Dacă petreci jumătate de oră pe Twitter, notează. Dacă descoperi că ai petrecut 20 de minute uitându-te pe net după pantofi, notează și asta. În fond, nimeni n-o să
vadă jurnalul acesta în afară de tine și, cu cât ești mai onest, cu atât mai mult te va ajuta acest exercițiu.
Odată ce ți-ai făcut o idee clară asupra cantității de muncă pe care o depui, câte ore petreci pe rețelele de socializare și cât de mult timp te relaxezi, poți
începe să-ți pui niște întrebări importante. De exemplu: Cât de mult timp vreau să-mi petrec pe rețelele de socializare sau pe e-mail? Vreau să fac exerciții fizice în fiecare zi? Cât de mult timp ar trebui să-mi ia să mănânc cina? Apoi, ghidează-te după răspunsurile la aceste întrebări.
Am petrecut trei săptămâni ținând un jurnal cu timpul meu pentru a obține o imagine cât mai clară a obiceiurilor pe care le am. Pentru a face asta, pur și simplu am cumpărat un caiet și mi-am împărțit zilele în intervale de jumătate de oră. Odată la fiecare câteva ore, scriam ce am făcut. La finalul celor trei săptămâni, mi-am dat seama că petrec aproape două ore și jumătate în fiecare zi citind e-mailuri și două ore citind postări pe Facebook sau Twitter. În fiecare săptămână, petreceam mai mult de trei ore doar făcând cumpărături pe internet.
Stau trează doar 16 ore, așa că a fost un șoc pentru mine să descopăr că mai mult de o treime din zi mi-o petreceam făcând lucruri inutile online. În loc să
citesc o carte când stăteam în săli de așteptare sau în tren, îmi reîmprospătam pagina de Instagram și „apreciam“ postările prietenilor mei. Nu așa voiam eu să-mi petrec ziua și, sincer, n-aveam nici o idee că asta e ce fac cu timpul meu.
Fă-ți un program!
Am decis că nu vreau să petrec mai mult de 90 de minute pe zi pe e-mailuri și rețele de socializare. (De atunci, am scăzut la o oră.) Pentru a rezolva asta, știam că trebuie să fac schimbări drastice în obiceiurile mele. Așa că am creat două programe ideale, unul pentru zilele în care mă duc la sala de sport și unul pentru restul. Lucrez de acasă atunci când nu călătoresc, așa că
weekendurile nu au aceeași însemnătate pentru mine. Poate că tu vei descoperi că ți-e mai folositor să creezi un program pentru zilele din săptămână și unul pentru weekenduri.
M-am întrebat: Care este utilizarea ideală a timpului meu zilnic? Am creat o
listă de lucruri pe care vreau să le fac în fiecare zi, plus lucrurile pe care trebuie să le fac, apoi le-am înșirat pe parcursul a 16 ore. Iată cum arătau acele programe:
Zilele când merg la sală
7:00 – trezește-te/ai grijă de câine/îmbracă-te 7:30 – plimbă câinele
8:30 – sală
