Am auzit ecouri ale acestor sentimente din nou și din nou când vorbeam cu oamenii care deja finalizaseră experimentul dr. Sandstrom. Acestea sunt, în mare, aceleași rezultate pe care le-au descoperit și alți cercetători din toată
lumea: în general, oamenii se așteaptă să nu le placă să vorbească cu alții la telefon sau în persoană, dar se bucură să facă asta atunci când sunt obligați.
De aceea, este important să te forțezi s-o faci.
Din nefericire, viețile noastre nu mai sunt proiectate pentru a susține și interacțiunile sociale. Mașinile noastre au devenit mici spații de locuit, telefoanele noastre ne permit să ne distanțăm de ceilalți, chiar și casele noastre au devenit niște bule pe care doar rareori trebuie să le părăsim.
Proporția dintre mărimea terenului și mărimea casei a scăzut în ultimii zeci de ani, pe măsură ce oamenii au adăugat din ce în ce mai mult spațiu înăuntru și au încetat să mai petreacă timp afară.
O angajată de la Universitatea din Essex mi-a spus despre jocul experimental care a încurajat-o să vorbească, în sfârșit, cu niște vecini. Mandy Fox, responsabilă de proiecte în resurse umane, mi-a spus că tot vedea pe strada ei câțiva oameni care grădinăreau sau care-și plimbau câinii, dar nu vorbise niciodată cu ei. „Jocul mi-a oferit o scuză să îi salut, iar de-atunci am mai vorbit câte puțin cu câțiva dintre ei“, mi-a spus ea. „Și același lucru s-a întâmplat și cu omul de serviciu de la școala la care merge fiica mea. L-am văzut de zeci de ori și am stat la doar câțiva metri de el, dar n-am spus niciodată nici un cuvânt. Am vorbit cu el în timpul experimentului, iar acum stăm de vorbă de câte ori ne vedem.“
Dacă e adevărat că mulți dintre noi au nevoie de o scuză ca să înceapă o conversație cu străinii sau să vorbească cu propriii vecini, îți ofer permisiunea să mă folosești pe mine ca scuză. Spune-le că ești obligat să vorbești cu cineva în fiecare zi, dacă te ajută la ceva. Discută cu colegii tăi de muncă și cu șoferul de taxi. Poate că urăști conversațiile superficiale, dar studiu după
studiu arată că aceste conversații ne fac mai sănătoși, mai fericiți și mai relaxați. Beneficiile interacțiunii sociale sunt imediate și primordiale.
Păstrează niște timp pentru prietenii tăi sau asigură-te că iei contact cu străinii
atunci când ești pe-afară.
În zilele noastre, e puțin probabil ca alți oameni să înceapă o conversație cu tine în lift sau în metrou, așa că ia inițiativa și spune tu „bună dimineața“.
După cum spunea chiar expertul în știința comportamentală, Nicholas Epley, puțini oameni fac cu mâna¹⁷², dar aproape toată lumea răspunde prin a face cu mâna.
Oamenii sunt biologic programați să își ia beneficii din întâlnirile sociale.
Astfel, ni se îmbunătățesc starea de spirit și sănătatea mentală chiar și atunci când un străin pur și simplu face contact vizual cu noi și ne salută din cap în timp ce mergem pe stradă. Un simplu gest – un zâmbet, un salut, un gest făcut cu mâna – te ajută să te simți mai conectat cu comunitatea ta. Acel salut scurt primit de la cineva din lift te poate face să te simți ca și când aparții.
Aceste scurte interacțiuni nu trebuie, desigur, să înlocuiască relațiile de lungă
durată și nici nu-ți vor îndeplini cu adevărat nevoia de apartenență, dar te vor face să te simți din ce în ce mai puțin stresat. Și te mai pot încuraja și să investești mai mult ca să-ți găsești un confident sau să petreci mai mult timp cu prietenii apropiați pe care-i ai.
Dacă nu rămâi cu nimic altceva din această carte, sper ca măcar să înțelegi că
oamenii își ating potențialul atunci când sunt sociabili, iar mintea umană își atinge potențialul în interacțiunea cu alte minți umane. Poate că n-o fi cel mai eficient mod de a trăi, dar e probabil să stimuleze bunăstarea.
Înscrie-te într-un club, du-te la o lansare de carte, înscrie-te într-un grup de cățărări. Poate să sune de modă veche să devii membru al unei ligi de bowling sau al unui club Rotary, dar aceste tipuri de rețele sociale îți pot salva efectiv viața. Fiul meu își petrece fiecare duminică jucând tot felul de jocuri de societate cu prietenii lui la o cafenea din cartier.
Poate să pară prostesc să te joci cărți cu verișorii tăi și poate să-ți sune frivol să stai la bârfă cu un fost coleg de liceu, dar socializarea regulată poate adăuga mulți ani vieții tale, la fel ca renunțarea la fumat. Evitarea contactului social ne îmbolnăvește, iar căutarea oamenilor ne poate însănătoși. Este într-adevăr atât de simplu!
Lucrează în echipă!
Pentru că ființele umane sunt minunat concepute să lucreze în relație și în colaborare cu alți oameni, următoarea schimbare pe care trebuie s-o faci este să muncești în echipă de câte ori este posibil. Poate că cea mai eficientă
soluție la obsesia noastră modernă față de productivitate și eficiență este să
pătrundem în mintea umană colectivă. În cuvintele lui Rudyard Kipling,
„puterea haitei este lupul, iar puterea lupului este haita“.¹⁷³ Poate părea interesant să fii un „lup singuratic“, dar lupii singuratici nu supraviețuiesc la fel de mult.
Am evoluat să gândim în grupuri și să aruncăm cu idei de la unii la alții.
Analizele datelor din diverse industrii, date care există de zeci de ani, ne arată
că și cei mai experimentați ajung la concluzii mai bune atunci când recomandările lor sunt combinate cu sfaturile unor oameni ce cunosc mai puține decât ei.
Brainstormingul, sau generarea noilor idei, se desfășoară cel mai bine atunci când ești singur și când te poți concentra în tăcere. Dar procesul de evaluare a acestor idei și de alegere a celor mai bune abordări ar trebui să fie o activitate de grup. Studiu după studiu arată că grupurile de oameni performează mult mai bine decât indivizii într-o gamă largă de sarcini, de la probleme de matematică și lingvistică la decizii de afaceri. Grupuri de trei până la cinci studenți au performat în repetate rânduri mai bine chiar și decât cei mai inteligenți indivizi și au fost mai puțin predispuși la greșeli.
În mod ciudat, tindem să facem exact opusul la muncă. Facem ședințe de brainstorming pentru a genera idei noi, apoi ne întoarcem în birou să decidem ce idee se potrivește mai bine nevoilor noastre. Ar trebui să întoarcem pe dos această practică. Să facem brainstorming singuri și să evaluăm sau să
analizăm în grup. O regulă generală bună este aceea că grupurile diversificate cărora li se permite să ia decizii în mod independent îi vor surclasa chiar și pe
cei mai costisitori consultanți.
Deseori decidem să luăm hotărâri singuri pentru că simțim că e mai eficient așa. „Proiectarea din fabrică“ este o insultă comună, folosită să descrie un proiect cu defecte sau neinspirat, pentru că include contribuțiile prea multor oameni. Mulți dintre noi avem experiențe cu ședințe de la muncă în care colegii au pus la pământ niște idei bune, au mâzgălit pe agende niște detalii insignifiante sau au sprijinit constant opțiunea cea mai sigură.
Însă eroarea din aceste situații nu stă în acumularea contribuțiilor prea multor oameni, ci în atingerea unui consens fără un conflict minimal. Consensul este despre a te simți confortabil și a evita discuțiile în contradictoriu, dar confortul este dușmanul inovației.
Diversitatea cognitivă este deconcertantă pentru mulți oameni, pentru că
aproape întotdeauna aduce laolaltă opinii diferite, dar este esențială pentru rezolvarea creativă de probleme și pentru acuratețe. Este ceea ce a fost învățat creierul nostru de Homo Sapiens să răspundă și să exploateze.
Din nou și din nou, am observat că deciziile bune sunt luate mai degrabă
întrebând toți angajații din firmă decât bazându-te pe judecata unui singur manager sau a unei echipe executive. „Oricât de bine informat și de sofisticat este un expert, sfatul și predicțiile sale ar trebui grupate cu ale celorlalți pentru a putea obține cât mai multe de la ele“¹⁷⁴, spune James Surowiecki în cartea sa Înțelepciunea mulțimilor. „Cu cât mai multă putere îi oferi unui singur individ în fața complexității și a nesiguranței, cu atât mai probabil va fi ca acesta să ia decizii proaste.“
Însă majoritatea afacerilor nu sunt concepute să culeagă opiniile tuturor angajaților, așadar, cum ar arăta asta în practică? Să spunem că decizi bugetul unei conferințe anuale. Îi rogi pe membrii echipei tale să-și trimită ideile, așa că fiecare vine cu propuneri în mod independent. Apoi, aduni toate acele idei și treceți prin ele ca grup. Cercetările arată că vei lua cea mai bună decizie dacă ceri părerea tuturor celor pe care poți să-i întrebi. Trimite un e-mail de grup și roagă-i pe toți să voteze. Asta îți crește șansele să iei cea mai bună
decizie.
