Să răspunzi la e-mailuri seara poate reprezenta mijlocul către un scop. Este o activitate în care poți alege să te angajezi, dar nu este un obiectiv real. Nu e scopul nimănui în viață să răspundă la fiecare e-mail în 20 de minute. Așa că
înainte să îți iei telefonul sau tableta la ora nouă seara și să-ți verifici căsuța poștală virtuală, întreabă-te care este adevărata ta intenție. Dacă alegi să nu lucrezi seara și în weekend, ce se poate întâmpla?
Adevărul este că să nu mănânci desert este un scop de mijloc, la fel cum este și să-ți faci patul când te trezești la cinci dimineața sau să răspunzi la e-mailuri înainte de culcare. Toate aceste activități sunt mijloace de atingere a unui scop. Ele sunt concepute pentru a fi trepte către un țel semnificativ,
precum satisfacția vieții sau îmbunătățirea lumii.
Scopurile de mijloc sunt obiective specifice, cum ar fi un anumit salariu sau o anumită funcție care să conducă la un scop mai mare, mai puternic. Ele sunt instrumente folosite pentru a atinge o intenție satisfăcătoare.
Poate crezi că un salariu mai mare te-ar putea ajuta să obții stabilitatea, iar asta îți va aduce fericirea. Poate crezi că o promovare te va face să fii mai puternic la birou și-ți va permite să creezi produse mai bune și să te simți folositor pentru societate. În aceste cazuri, scopurile tale finale sunt fericirea și faptul de a fi util lumii, nu mai mulți bani sau mai multă putere.
Este important să te asiguri că alegerile tale chiar te ajută să progresezi în felul în care vrei tu s-o facă. Promovarea chiar îți va aduce puterea de care ai nevoie sau nu? Înainte să investești multe ore în goana după o nouă poziție, asigură-te că merită.
Mulți dintre noi devenim obsedați de scopurile mijloacelor și scăpăm complet din vedere cel mai important scop final, care ar trebui să ne motiveze toate eforturile: acela de a trăi o viață bună. De ce să-ți sacrifici sănătatea mintală
și psihică pentru ceva care poate să nici nu te ajute și care, de fapt, doar te îndepărtează de ambiția ta fundamentală?
Scopurile finale nu sunt negociabile. Nu le compromitem pe acestea, pentru că nu suntem dornici să acceptăm ceva mai puțin decât o familie fericită sau o viață onorabilă. Scopurile de mijloc sunt flexibile. Dacă familia ta nu poate fi fericită în Texas, o să locuiți în California. Locul casei tale este un mijloc de atingere a scopului.
Să spunem că scopul tău final este acela de a experimenta frumusețea naturii și, prin urmare, îmbogățirea vieții. Așa că ai un scop de mijloc, respectiv să
vizitezi Marele Canion anul acesta. Există un concurs care are ca premiu o excursie gratuită, așa că participi de 20 de ori, dar, în final, pierzi concursul.
Asta însă nu contează, pentru că tot o să ajungi în Arizona. Și chiar dacă n-ajungi, probabil tot vei putea vizita un loc frumos care te îmbogățește spiritual. Câștigarea concursului este un scop de mijloc, dar oamenii, de obicei, confundă scopul cu mijloacele și devin prea atașați de acestea din urmă. Ei pierd concursul și se gândesc: Ei bine, poate că nu trebuia să ajung
la Marele Canion.
Scopurile finale oferă, deseori, o direcție – mergem spre vest – în loc de o destinație specifică. Poate că va trebui să te îndrepți puțin spre sud, ca să
alimentezi și să cumperi ceva de mâncare, dar apoi te întorci la calea ta vestică. Dacă vrei să slăbești, greutatea ta țintă este scopul de mijloc.
Atingerea unui anumit număr pe un cântar nu este scopul tău suprem sau, mai bine spus, n-ar trebui să fie.
Adevăratul țel poate că nici nu este să arăți mai bine, dacă ceea ce-ți dorești tu cu adevărat este să fii mai sănătos sau mai capabil din punct de vedere fizic. Dacă scopul de mijloc este acela de a te antrena până când poți participa la un maraton, poate că scopul final este acela de a trăi mai mult și de a avea un corp mai puternic.
Într-un efort de a ne face mai eficienți în obținerea scopurilor, unii experți au oferit sisteme de stabilire a lor. De exemplu, mulți recomandă sistemul SMART, care sugerează că scopurile bune sunt specifice, măsurabile, acționabile, realiste și au un termen prestabilit.
Acel sistem este folositor, dar are limite, pentru că stabilirea de scopuri este un exercițiu multifațetat. Eu mi-am setat scopul să scriu nu mai puțin de 750
de cuvinte pe zi pentru această carte, de exemplu. Acesta a fost scopul de mijloc prin care mi-am atins scopul final de a termina manuscrisul.
Terminarea lui a fost mijlocul prin care am atins scopul de a le oferi oamenilor un mesaj despre care eu cred că o să-i ajute. Iar acesta a fost mijlocul prin care sper să-mi ating unul dintre scopurile mele finale: să fac lumea să fie un loc mai bun.
Poate că ai observat că „să fac lumea să fie un loc mai bun“ nu este nici specific, nici măsurabil și nici nu are un termen prestabilit. Este un scop final și, prin urmare, nu se va potrivi în sistemul SMART. Multe scopuri finale nu intră, dar scopurile de mijloc, da. Steve Pavlina, autorul cărții Dezvoltare personală pentru oameni isteți, spune: „Scopurile finale funcționează ca idealuri de a progresa¹⁷⁹, iar unul dintre motivele pentru care trebuie să
transcendă limitele unui sistem precum SMART este acela că scopurile trebuie să fie destul de expansive, încât să le poți urmări o viață întreagă“.
După cum am spus, scopurile finale sunt deseori direcții, nu destinații. De
obicei, nu sunt obiecte pe care le poți include într-o listă sau pe care le poți trece în agendă.
E de ajutor să te concentrezi pe scopuri, și nu pe mijloace, pentru că asta te face să găsești soluții mai creative la probleme (dacă nu așa, atunci în alt mod). De asemenea, poate reduce și stresul, pentru că îmbrățișează eșecul și acceptă flexibilitatea.
Dacă nu reușești să atingi un scop de mijloc, de obicei mai există zeci de alte metode de a-ți atinge obiectivul principal. Eșecul este, în sine, o metodă
productivă de a-ți atinge țelul mai mare printr-un proces de eliminare.
Thomas Edison a rămas în istorie cu ideea lui că nu a eșuat niciodată, ci doar a „găsit 10 000 de metode care nu funcționează“.
Așadar, provocarea ta este să-ți articulezi scopurile finale, conștient fiind de faptul că ele se pot schimba odată cu trecerea timpului. De ce te duci la facultate? Ca să obții o diplomă, dar de ce îți dorești o diplomă? Ca să obții o slujbă mai bună. Și de ce vrei asta? Te poți folosi de o versiune a celor „Cinci De Ce-uri“ ale lui Sakichi Toyota. Continuă să te întrebi de ce, până când ajungi, într-un final, la obiectivul tău fundamental.
Dacă nu-ți articulezi scopurile finale, o să descoperi că e ușor să-ți pierzi timpul făcând lucruri despre care tu crezi că sunt bune și productive, când, de fapt, ele nu te ajută să progresezi. Multe dintre sfaturile pe care le primim în zilele noastre ne spun să tindem spre măsurători arbitrare, cum sunt 100 000
de urmăritori sau câte o oră pe zi la sală. Ne trăim viața în funcție de listele pe care le facem și de notificările care ne spun să bem mai multă apă.
Timp de zeci de ani ni s-a spus să ne concentrăm pe ținte specifice și tangibile. Nu-ți zic să arunci la gunoi toate acele ținte, ci să te asiguri că ele te duc înspre lucruri mai mari și mai bune. Treaba asta îți va economisi și timp, și bani și te va opri să faci lucruri despre care simți că sunt productive, dar care te fac să nu obții nimic pe termen lung.
În realitate, uneori ne stabilim scopurile de mijloc prea repede. Citim un articol despre cum să fim mai productivi, care ne spune că toți managerii de succes se trezesc devreme, așa că ne jurăm să ne trezim la ora cinci în fiecare dimineață. Apoi, ne simțim ca niște ratați când dormim până la șapte. Poate
un coleg ne recomandă o dietă paleo și începem să o urmăm cu ideea vagă că
ne poate ajuta să fim mai sănătoși, până cedăm și mâncăm niște pizza.
Această abordare involuntară ne poate face să încercăm o grămadă de strategii diferite fără ne gândim prea mult la ele și fără să le analizăm îndeaproape.
Alegerea grăbită a scopurilor de mijloc poate risipi o grămadă de timp.
Rezolvi problema asta începând de la celălalt capăt al spectrului. Articulează-ți scopurile finale, apoi alege scopuri mai mici, specifice, despre care consideri, în mod rezonabil, că te vor aduce mai aproape de obiectivul tău mare. Verifică frecvent să te asiguri că obiceiurile tale te ajută, cu adevărat, să progresezi. Dacă nu o fac, nu-ți mai pierde și mai mult timp cu ele.
